The Scream: am zburat spre Oslo doar pentru Munch Museum

Da, chiar am zburat către Oslo doar pentru a petrece câteva ore în muzeul Munch, pentru a vedea pentru prima oară „The Scream”. Până la acest moment, nu am ajunsesem niciodată atât de aproape de Norvegia și, cred eu, nici nu ar fi fost în plan să mă reîntorc curând în zona nordică a Europei. Mă aflam în Stockholm, un gând nu mă lăsa deloc în pace: „nu am fost niciodată mai aproape de Munch Museum decât sunt acum. Ce-ar fi ca mâine, în loc să mă întorc acasă din Stockholm, să zbor spre Oslo, să merg să vizitez muzeul și apoi să mă întorc în București din Oslo?”. Am verificat zborurile, totul se lega, așa că iată-mă zburând spre Oslo doar pentru câteva ore pe care să le petrec în universul lui Munch.

Este important de știut că există trei versiuni “The Scream (Skrik)” – celebra pictură, un desen și o litografie. Una dintre acestea este mereu la vedere, în timp ce celelalte stau în întuneric. Au un mecanism automat care le “ascunde” după ce au stat expuse timp de o oră. Astfel, fiecare versiune este expusă prin rotație de câteva ore pe zi. Ca să le vedeți pe toate, trebuie să petreceți cel puțin două-trei ore în muzeu și să vă întoarceți după ce trece câte o oră ca să vedeți care variantă iese la lumină. Am înțeles de la diferiți prieteni că ei au nimerit în momente ale zilei în care nu au reușit să vadă pictura, ci doar litografia și desenul care se deschideau succesiv, una după cealaltă, de câteva ori, iar pictura nu a fost descoperită deloc timp de câteva ore cât au stat ei acolo. Am avut emoții, însă am intrat în muzeu dispusă să petrec o zi întreagă acolo până va apărea tabloul. 

Când am pășit în camera în care este expus “Skrik”, am primit notificare pe Apple Watch că pulsul mi-a depășit 110 BPM. Mi-am dorit să îl văd de aproape 20 de ani, din clasele gimnaziale de când l-am văzut în manualele școlare. A fost mereu pe bucket list-ul meu. Acum, era chiar în fața mea: varianta care era expusă era chiar pictura. Sentimentul a fost unul de nedescris. Nu știu cum se simte când câștigi la loterie, însă eu, azi, am câștigat la loteria artei. 

Munch a creat toate versiunile “The Scream” pe carton sau hârtie, făcându-le mai fragile decât picturile în ulei pe pânză. Pe lângă factorii climatici precum temperatura, umiditatea și nivelul de oxigen, expunerea la lumină trebuie limitată. Lumina afectează pigmenții de culoare din imagini și descompune hârtia și cartonul în timp. În ultimii ani, muzeul a desfășurat mai multe proiecte de cercetare pentru a stabili cât de multă lumină pot rezista în fiecare zi diferitele versiuni Skirk. Niciuna dintre ele nu poate fi expusă tot timpul, de aceea lucrările sunt afișate prin rotație.

 

Înainte ca The Scream să existe ca pictură, acesta a prins formă ca text. La Nisa, pe Riviera Franceză, în 1892, Munch a consemnat o poezie în jurnalul său, descriind plimbarea cu prietenii săi. A fost captivat de vederea norilor în flăcări, a orașului și a apei albastru-negru. Tremurând de anxietate, simțind „un țipăt mare și infinit prin natură”, a trebuit să se oprească. În același an, Munch a tradus vizual experiența. Interesant este că, atunci când a vândut una dintre versiunile pastelate ale lui „The Scream”, a atașat o versiune scurtă a poemului în proză pe partea din față a cadrului. Versiunea litografică a „The Scream” a fost tipărită împreună cu un scurt citat în limba germană din poem.

Pe lângă „The Scream”, în Munch Museum puteți vedea și colecția „Monumental”. Într-un spațiu dedicat, cu înălțime dublă, veți regăsi unele dintre cele mai mari picturi create vreodată de Edvard Munch. Aceste opere de artă enorme sunt versiuni ale picturilor realizate de Munch pentru Sala de ceremonii a Universității din Oslo în legătură cu centenarul universității în 1911. Munch și alți câțiva artiști au fost invitați să concureze pentru comisie, iar Munch a lucrat neobosit ani de zile, producând câteva sute de lucrări pregătitoare. lucrări și schițe. Pentru a lucra la această scară masivă, a construit o serie de studiouri în aer liber acasă la el, unde a creat mai multe versiuni ale fiecărui motiv în diferite dimensiuni.

Pentru a nu divulga toate operele de artă pe care le puteți admira în Munch Museum, o să mai las aici câteva dintre picturile care mi-au plăcut cel mai mult. Expozițiile vă invită să explorați lumea lui Edvard Munch — ideile sale, procesele și subiectele profund umane care l-au ocupat și care ne afectează și astăzi. Printr-o selecție largă din colecția muzeului, puteți experimenta bogăția carierei artistice a lui Munch și dorința lui neîncetată de a experimenta și a inova. Expoziția oferă ocazia de a aborda teme și motive pe care Munch le-a explorat întreaga viață sub formă de picturi, grafică, desen, fotografie și sculptură – poveștile despre anxietate, moarte, dragoste și singurătate, pe care le avem cu toții în comun. Munch nu a obosit să exploreze posibilitățile în artă.

 

 

 

Titrat drept cel mai faimos artist din Norvegia. Munch a trăit în multe locuri de-a lungul vieții sale lungi ca artist, atât în Norvegia, cât și în străinătate. S-a inspirat atât din peisajul exterior, cât și din propriul peisaj interior. Locurile în care s-a stabilit, pentru perioade mai lungi sau mai scurte, sunt vizibile în picturile sale. Multe au devenit imagini iconice de renume mondial și majoritatea locurilor pot fi încă experimentate așa cum erau atunci când le-a pictat.

Astăzi, putem merge pe urmele lui Munch, la propriu. „Traseul Munch” care are forma unui M pe hartă, ne va duce de unde provine familia artistului și în locurile pe care Munch le-a prețuit cel mai mult. Putem descoperi cum și unde a trăit și a pictat, dar putem vedea și zone în care și-a găsit inspirație în timp ce a creat artă de renume mondial. Probabil, una dintre viitoarele mele vizite în Norvegia va urma acest traseu.

 

See you next time, Munch,
„Ha det!”
Irina